După ce se mută într-un apartament spațios împreună cu soțul ei, o tânără scriitoare anagajează o menajeră. Treptat, Magda descoperă că provine din aceeași regiune cu Emerenc și că au unele lucruri în comun. Așa se naște o neobișnuită prietenie, plină de tandrețe, dar și de neînțelegeri. Cu încetinitorul, fiecare întredeschide ușa spre viața ei, iar frânturile de trecut și întâmplările prezentului declanșează un joc dramatic al apropierilor și al depărtărilor care culminează cu o tragedie.
„Cartea aceasta nu a fost scrisă pentru El, Cel care îmi cunoaște cea mai intimă fibră, nici pentru umbre, care sunt martore la tot ce se întâmplă și îmi veghează zilele și nopțile, ci pentru oameni” („Ușa”, p. 10-11). Autoarea Magda Szabó, a cărei reflexie în text este personajul care îi poartă numele, a primit Premiul Kossuth în Ungaria și Prix Femina Étranger în Franța pentru romanul „Ușa”. În interviuri, scriitoarea a recunoscut numai slabe răsfrângeri în text ale întâmplărilor trăite alături de cea care i-a fost menajeră timp îndelungat în viața reală.
Imagine din filmul „The Door”, ecranizarea din 2012 a romanului „Ușa”, în regia lui István Szabó, cu Helen Mirren în rolul lui Emerenc.
O nouă meserie: meseria de trăi
Pe 26 august 1950, într-o modestă cameră de hotel din Turin, s-a sinucis Cesare Pavese, unul dintre cei mai importanți scriitori italieni ai secolului 20. Cu scurt timp înainte să moară, și-a distrus sistematic toate hârtiile private, dar jurnalul său din perioada 1935-1950 a rămas neatins. Emoționant și dureros de citit în același timp, „Meseria de a trăi” este unul dintre cele mai mărețe testamente literare ale secolului trecut.
Ora de roman istoric
Bine ați venit în Veneția libertină a secolului al XVI-lea! Înainte de a face cunoștință cu fascinanta lume interioară a Veronicăi Franco, mare curtezană și poetă înzestrată cu o frumusețe și inteligență ieșite din comun, să descoperim câteva dintre practicile sociale ale vremii. Ne va fi ușor să recunoaștem în romanul istoric „Onorabila venețiană” fațete binecunoscute ale societății în care trăim astăzi.
Introducere în știința fericirii
Psihologa Hedi Hoka a întocmit un ghid al femeii de nota 10 – mesajul cheie este acela că fiecare femeie poate descoperi știința fericirii, singură sau căsătorită, cu sau fără copii, indiferent de vârstă, de cariera pe care o are și de valoarea genții pe care o poartă. Din seria de sfaturi practice, sclipiri de umor și informații inedite din carte, am extras două exerciții pentru acasă pe care le puteți face în pauza dintre capitole.
Portret de detectiv în acțiune
Un negru ceva mai deschis la culoare, vorbind perfect limba română – Grigore Kader este comisarul mulatru care prin personalitatea și stilul lui de lucru dă culoare romanului polițist „Micul Chagall” al scriitoarei Renata Carageani. Tatăl lui, recent sosit din Sudan, a studiat stomatologia la Timișoara în anii 70 și s-a însurat în anul doi cu o colegă de facultate, dar a avut un sfârșit tragic. În decembrie 89, în vâltoarea evenimentelor de la revoluție, a fost împușcat pentru că a fost luat drept terorist. Fiul lui a terminat Dreptul, are teză de doctorat și s-a specializat la Academia FBI-ului. După ce a obținut cel mai bun punctaj la lucrarea scrisă pentru admiterea în Departamentul de Criminalistică, când s-a aflat față-n față cu prejudecățile procurorului la examenul oral le-a spulberat dovedindu-și cunoștințele temeinice.
sursa foto: flickr.com
3 remedii oblomoviste împotriva stresului cotidian
Ilia Oblomov este un fiu de boier crescut în puf pe care maturitatea îl găsește într-un halat din material persan și încălțat cu papuci moi, incapabil să își transforme intențiile în acțiuni. Evită viața cu încrâncenarea cu care s-ar feri de o furtună nimicitoare, investindu-și întreaga energie creativă în moțăială. Cu nenumărate argumente îl putem da jos pe Oblomov de la locul lui din pat, azvârlindu-l în ritmul infernal al vieții de zi cu zi. Sau ne putem așeza alături de el pe marginea patului, pentru a lua o pauză de la cocktailul de încordare, tensiune, constrângere, forță, solicitare, frică, gânduri repetitive, pe care îl consumăm zilnic sub numele de stres și uneori sub diagnosticul de anxietate.
Fotografie de Stephen Parker din cea mai recentă ediție americană a romanului „Oblomov” de I. A. Goncearov
Iată ce am învățat de la Oblomov, după ce am renunțat la vestă și cravată, ne-am schimbat în haine de casă și ne-am îndrăgostit de libertatea spiritului:
Mai mult
Cecelia Ahern, blonda de la masa de scris
Ceceliei îi vin ca turnate ipostazele de vedetă pop. A cântat în trupa irlandeză Shimma, chiar pe scena etapei naționale a concursului Eurovision în anul 2000. Și-a exersat zâmbetul adorabil în reclame și a pășit de nenumărate ori pe covorul roșu. Pentru un strop de controversă, luăm în considerare și faptul că tatăl ei este Bertie Ahern, fost ministru al Muncii, ministru al Finanțelor și prim-ministru al Irlandei, funcție din care și-a dat demisia pentru a preveni un scandal.
Cum se transformă o femeie ștearsă în detectiv iscusit?
Evlampia Romanova, personaj principal în filmele de televiziune inspirate de romanele Dariei Donțova
În copilărie, mama a fost excesiv de protectoare cu ea, izolând-o de pericolele lumii exterioare. În căsnicie, își petrece cea mai mare parte a timpului acasă, analizându-și bolile imaginare și citind romane polițiste. Când amanta mai tânără și atrăgătoare a soțului îi trimite o casetă erotică ale cărei personaje erau chiar ei și o anunță că e însărcinată, decide să se sinucidă. Numai că sinuciderea nu se dovedește a fi atât de lesne de înfăptuit și intervine salvarea.
Deja din acest punct eroina renunță să mai fie Eufrosina, femeia plictisită cu o viață neinteresantă. A ajuns acasă la Katia, salvatoarea ei, iar pentru a nu-și dezvălui propria identitate se prezintă drept Evlampia. Rămâne în continuare să trăiască alături de familia Katiei, formată din doi băieți, o noră, trei căței și două pisici, mulți hamsteri și o broască țestoasă. Vine apoi rândul crimelor să intre în scenă, iar Evlampia, tânăra pentru care viața însăși devenise o aventură, se implică în descâlcirea lor.
Mai mult
Daria Donțova – femeie, scriitoare, vedetă
Daria s-a născut la Moscova pe 7 iunie 1952, a devenit jurnalistă și a predat limba franceză și limba germană. Iluziile ei literare au înflorit în anii ’70 odată cu primul roman pe care l-a scris, dar i-au fost rapid spulberate de refuzul editorului: ,,doamnele nu scriu romane poliţiste”.
Cui îi e frică să se îndrăgostească de Martin Beck?
Îți vine să pui frână unei întregi săptămâni din viața ta, să îți minți șeful ca să rămâi în pat devorând unul după altul romanele din seria „Povestea unei crime” semnată de Maj Sjöwall și Per Wahlöö. Judecând după aceste simptome, jurnalista Louise France mărturisește într-un articol publicat în The Guardian că se teme chiar să nu se fi îndrăgostit de inspectorul Martin Beck, protagonistul seriei.
