„Mă plimbam cu doi prieteni la apus; dintr-odată, cerul s-a transformat într-o baltă de sânge. M-am oprit și m-am sprijinit de gard, simțindu-mă inexplicabil de obosit. Limbi de foc și de sânge tremurau deasupra fiordului. Prietenii mei continuau să meargă, dar eu am rămas în urmă, cutremurat de frică. Atunci am simțit strigătul monstruos și infinit al naturii.” Așa descrie Edvard Munch momentul care l-a inspirat să picteze Der Schrei. Nu ne plimbăm adesea de-a lungul fiordurilor și arareori putem exprima într-un limbaj atât de plastic emoțiile care ne copleșesc, însă multora dintre noi le este familiară starea descrisă de Munch.
Edvard Munch: Der Schrei
Planeta Maxi Pixi din Galaxia Copiilor
Caracteristici fizice și explorarea planetei
Maxi Pixi este, pornind dinspre Soare, a treia planetă a Sistemului Solar, după Pixi și Pixi Știe-tot. Denumirea provine de la Pixi, cel mai simpatic spiriduș din Galaxie. În acest moment, cuprinde 4 cărți care au forma pătrată și cea mai mare latură dintre toate cărticelele Pixi: 15.7 cm. Nu am fi descoperit niciodată această planetă fără contribuția științifică remarcabilă a Prof. Dietrich Grönemeyer din Germania, medic renumit și autor de succes. Copiii care vizitează planeta Maxi Pixi se pot aștepta la o atmosferă compusă din informații utile și un mare procent de umor. Explorarea acestei planete nou descoperite ne poate aduce răspunsuri la întrebările arzătoare cu care se confruntă copiii dintotdeauna: De ce avem nevoie de oase? La ce ne folosesc diferitele organe? Ce se întâmplă cu ursulețul de jeleu după ce îl înghițim și ajunge în stomac? Dacă vă întrebați cine sunt locuitorii planetei Maxi Pixi, vă facem cunoștință cu gemenii Rosi și Erwin, personajele celor 4 cărți! Cei doi frați au 5 ani și sunt tare curioși să afle totul despre corpul uman.
Luceafărul coboară cu picioarele pe pământ
Luceafărul reprezintă, în contextul întregii noastre poezii naționale, fără nicio îndoială, expresia absolută, testamentară, pe care o atinge, în ascensiunea ei necurmată, gândirea poetică și filosofică a lui Eminescu.
Așa stau lucrurile dacă ascultăm cu atenție ce ne spun comentariile și analizele literare, care atâta au scăldat în limbaj de lemn poezia eminesciană până ne-au scos-o de la suflet. Recent apărută la Editura ALLFA, cartea lui Alex. Ștefănescu „Eminescu, poem cu poem. Luceafărul” ne dezvață de toate vechile obiceiuri de interpretare, făcându-ne din nou cunoștință, de data aceasta în cuvinte simple și cu idei proaspete, cu cea mai cunoscută poezie din literatura română. Am cules din lucrarea lui Alex. Ștefănescu câteva observații fresh și referințe culturale pe gustul elevilor, tinerilor și iubitorilor de literatură care (re)descoperă astăzi poezia eminesciană dintr-un hanorac cu glugă, nicidecum împovărați de mantia prețiozității.
Lumea așa cum o știi se poate schimba într-o zi
Dacă numele meu ar fi Sabrina și dacă într-o zi aș descoperi secretele nebănuite ale tatălui meu, viața mea și a familiei mele s-ar schimba pentru totdeauna. Dacă aș fi Alice și dacă într-o bună dimineață m-aș trezi pe o bancă din Central Park lângă un necunoscut de care am fost legată cu cătușe, iar cămașa mi-ar fi pătată de sânge și n-aș avea nicio idee despre cum am ajuns acolo, viața mea s-ar întoarce pe dos. De fapt, sunt doar o cititoare încântată că voi putea citi în curând romanele „The Marble Collector” („Colecționarul”), de Cecelia Ahern și „Central Park”, de Guillaume Musso. Editura ALL va publica în cursul anului 2016 aceste cărți mult așteptate .
