Vremea trece, „Templierii” rămân

de Adrian Voicu

Nepovestitele trăiri ale templierilor români, de Adrian VoicuAcu’ un an, eram în plină sesiune cu „Templierii”. Trecusem cu bine, dar nu fără emoţii, de Gaudeamus şi Librex şi mă pregăteam febril pentru examenul de Bookfest. Pe vremea aia eram în grupă cu Djuvara, Cărtărescu, Răduleasca, ce să vă mai zic, numai premianţi. În ziua examenului, nodul din gât era cât ghiuleaua din Tunul Ţarului, dar, slavă Domnului că ne-aţi fost alături, prieteni! Datorită vouă am ieşit şi noi premianţi.

După sesiunea de examene, habar n-aveam ce va fi să fie ori dacă va mai fi să fie. Cum altfel, că doar n-aveam în mine nici strop de sânge de Nostradam!

În timp ce-mi savuram liniştit un vărsat de vânt, numai ce primesc un semn de la un bun şi vechi prieten de-al nostru, zicând aci de baciul Viorel Zaicu. În stilu-i candid şi delicat, mi-a şoptit în telefon la fel de suav precum trecerea TGV-ului prin gara Mizil: „Dacă tot stai degeaba, apucă-te de volumul al doilea!”.

Degeaba nu stăteam, că vă zisei că aveam treabă cu vărsatul, dar am zis c-o fi ştiind mai bine ca mine ce-i de făcut şi astfel am scormonit din nou în arhivele găsite sub podul Basarab.

Am descoperit că cei trei fârtaţi templieri de sorginte românească s-au preumblat mai abitir ca anul trecut, mutând curgerea istoriei în locuri legendare: Oraşul de Floci, Constantinopole, Alexandria, Sinai ori Ruad. Nu lipsesc chinezii, politurcii, aiurizii, Harap Alb ori Şeherezada, nici Logun, Moghior ori Dizăl, credincioşii lor cai (bine, Dizăl e iapă, dar na!), plus o sumă de cămile într-o cocoaşă ori două. Apare chiar şi un covoraş zburător şi degrabă salvator, ce răspunde numaidecât la comenzi vocale.

Eh, şi iote că sosi iarăşi Bookfestul. Alt examen, altă carte, aceiaşi protagonişti: Berilă, Pişta, Kremvurşt şi, cu voia domniilor voastre, subsemnatul.

Aventurile celor trei templieri români, intrate demult în legendele ascunse ochilor profani, sunt greu de povestit în câteva cuvinte, aşa că, haideţi să le aflăm împreună pe 31 mai, mai pe seară, aşa. Să dea boala dacă o să vă pară rău!

Scrie un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 

La mai mare, maestre!

La mai, Mădă, la mai! 🙂
Săru’ mâna! 🙂

[…] ALLCafé – 25.05.2012 This entry was posted in Nepovestitele trăiri ale templierilor români – Cartea a II-a, Publicaţii, Web and tagged Online, Publicaţii. Bookmark the permalink. ← Nepovestitele trăiri ale templierilor români – Cartea a II-a […]

[…] Restul articolului îl puteţi citi pe ALL Café. […]

Adi, cui ar putea să-i pară rău de o porţie straşnică de veselie pe care sigur o vor aduce cu ei în pagini de carte eroii tăi încărcaţi cu savurosul tău umor?!

[…] că vreau, dacă am cum, să-l văd pe Adrian Voicu lansându-şi templierii la apă, cu volumul al […]

Mulţumesc frumos, Aura! 🙂

[…] Prima veste majoră pe anul cu cea mai ţapănă iarnă din viaţa mea a sosit din partea minunatei editurii ALL cum că-mi va apărea Cartea a II-a a Nepovestitelor Trăiri ale Templierilor Români. […]

Copyright © 2014 Editura All. Toate drepturile rezervate