Dacă treceţi printr-o despărţire sau vă aflaţi într-o relaţie care vă nemulţumeşte, psihologul italian Water Riso vine în sprijinul vostru cu zece principii de supravieţuire afectivă, în cartea Cum să nu mori din dragoste.
Uitarea este o formă de libertate.
K. Gigbran
Toate pasiunile sunt bune atunci când le stăpânim, şi toate sunt rele atunci când ne subjugă.
J.J. Rousseau
„Te-ai despărţit şi îţi vine să mori. Ţi-ai pierdut valorile de referinţă obişnuite, te simţi singură sau singur şi te-ai saturat până peste cap de dragoste. Îţi este greu să accepţi o despărţire care încă te doare şi nu eşti capabil să o iei de la capăt”.
Dacă te regăseşti în rândurile de mai sus, atunci lecturarea cărţii „Cum să nu mori din dragoste” o să te ajute să depăşeşti mai uşor momentul. Deşi o despărţire este dureroasă, Walter Riso te învaţă cum să profiţi de ea şi să te concentrezi pe aspectele pozitive.
Nici cu tine, nici fără tine – durerile mele sunt fără speranţă. Dacă sunt cu tine, mă omori, dacă sunt fără tine, sunt pe moarte.
Anonim
O altă situaţie prezentată de Walter Riso este aceea în care te afli într-o relaţie nebunească: partenerul este confuz şi „nu ştie” până unde vrea să ajungă cu tine, pentru că nu este singur de sentimentele sale. Este vorba de sindromul „nici cu tine, nici fără tine”, căruia i-ai căzut victimă şi nu ai nicio idee cum să-i faci faţă. Recomandarea psihologului este „fugi cât te ţin picioarele!”.
Cartea „Cum să nu mori din dragoste” face parte din colecţia Linia Bleu, a Editurii ALL,.
Linia Bleu o colecţie care se adresează femeilor de toate vârstele; propune subiecte dintre cele mai fierbinţi tratate şi comentate de câţiva dintre cei mai renumiţi psihologi pe plan internaţional. Cititoarele pot afla din aceste cărţi cum îşi pot îmbunătăţi relaţiile de cuplu, cum pot hotărî dacă o relaţie este benefică sau nu pentru ele, cum îşi pot învinge porniri nesănătoase provocate de probleme de natură sentimentală ş.a.m.d. Scrise într-un limbaj foarte accesibil şi înţesate de poveşti grăitoare pentru problemele abordate, cărţile din colecţia Linia bleu îşi propun să constituie împreună cel mai bun fătuitor social, sentimental şi psihologic care poate fi prezent în rafturile oricărei biblioteci.
Dacă vă doriţi această carte, lăsaţi un comentariu la acest post, până luni, 17 septembrie 2012, ora 12.00 am, în care să ne spuneţi cum aţi trecut printr-o despărţire. Câştigătorul va fi ales prin random.org şi anunţat pe 18 septembrie 2012 aici pe blog.
Actualizare: Câştigătorul cărţii este participantul cu numărul 15. Felicitări!
Păi cum să treci? Cum trece apa la deal. Adică greu. 🙂
Totul a depins de starea de spirit, de autosugestie. Oricat de dezamagita as fi, orice stare de abatare as avea incerc sa ma stimulez cu fel de fel de pofte… Sa ma refugiez in lucruri dragi sufletului meu si sa uit…
Gandul ca am o familie frumoasa, parinti minunati si doua surori care ma iubesc enorm m-a ajutat de fiecare data sa depasesc dezamagirile, chiar si pe cele din dragoste.
Cand am trecut printr-o despartire mi-am spus:Totdeauna va exista unul mai bun!
De regula cui pe cui se scoate.Si desi de multe ori deja uitata ultima persoana din viata noastra,credem ca ne gandim inca la fostul/fosta doar pentru simplul fapt ca e ultimul/ultima.Poti sa te gandesti la o lista „pro”si „contra”..degeaba…inima nu tine cont de asta.Si revenind la intrebare….plangi,descarca-te,chiar daca pare ca dramatizezi,e felul tau de a simti atunci.Stiu ca exageram mult cand trecem printro despartire,dar avem tot dreptul pentru ca dragostea e subiectiva,deci…plangi,descarca-te,revota-te si timpul e singurul care le rezolva pe toate.
acum 7ani am trecut printr-o despartire,deja am si uitat,insa atunci a fost greu, insa stiti cum se zice TIMPUL VINDECA TOTUL. si asa a fost a trecut timpul si ui ca am si uitat.
atunci am avut noroc cu familia si cu prietenii care au fost alaturi de mine si m-au incurajat. a contat foarte mult acest lucru.
Evident cu insomnii, lipsa poftei de mancare, apatie. Degeaba incercam sa ma motivez singura, uneori nu merge orice ai face. O despartire, mai ales daca persoana ti-a fost foarte apropiata sufletului, lasa rani adanci, care se mai cicatrizeaza in timp, insa niciodata nu vei putea uita acea despartire si omul drag care te-a ranit.
Pur si simplu, trebuie sa mai vedem si partea plina a paharului, bucura te cA s-a intamplat. S-a terminat pentru ca asa trebuia, nimic nu este intamplator sau vesnic.
dota zi de zi 😀
Destul de greu, insa viata merge inainte si trebuie sa privim partea plina a paharului chiar daca suntem tristi.. 🙂
Am avut norocul de a avea prieteni buni pe care m-am putut baza si care mi-au fost alaturi.
Mi-am dat seama ca singura persoana care poate fi acolo pt tine esti chiar TU. Nu poti cere altcuiva, oricat l-ai iubi, sa fie ceea ce iti doresti tu, iar cand drumurile se despart e bine sa mergi cu capul sus, chiar si cand simti ca ti se rupe sufletul, pt ca Dzeu stie cel mai bine ce e bun pt tine si nu ia de langa tine oameni nepotriviti. Am invatat ce a trebuit sa invat, sau cel putin am incercat, si mi-am continuat drumul, cu dor in suflet si cu genunchii juliti.
Cum sa treci printr-o despartire?? Pai eu nu sunt o experta in relatii , dar am fost parasita o data! Tot ce am facut a fost sa-l evit pe individ, sa nu mai vorbesc cu el, si sa-i arat ca mi-e bine si fara el! Au fost momente in care imi ziceam „Nu mai am incredere in baieti!” Dar cu timpul am cunoscut o persoana si mi-am recapatat increderea. Mi-am dat seama ca nu toti baietii sunt la fel. Acum am o relatie foarte frumoasa, si nu regret faptul ca ne-am despartit atunci, ca altfel nu mai ajungeam sa-l cunosc pe acutalul meu prieten.
Daca iubesti cu adevarat, nu poti trece cu usurinta peste o despartire de acea persoana, e ca si cum te-ai desparti de jumatate din tine. Am trecut prin o multime de despartiri de unica persoana pe care am iubit-o si am sa o iubesc vreodata, dar de fiecare data ne-am regasit, am constatat ca nu e bine nici impreuna, nici despartiti, am trait o multime de senzatii, de la cele mai dureroase, chiar pana la indiferenta, ca acum sa fim impreuna si sa nu ne mai despartim niciodata. Ma regasesc in aceasta carte pentru ca am simtit fiecare despartire diferit.
Exista despartiri si… despartiri, si nu treci tu prin ele, trec ele prin tine si intotdeauna e catastrofal si ai impresia ca nimic numai are rost, si nu crezi cand cineva iti zice ca iti va trece, ba chiar ii urasti ca ei sunt atotstiutori pana cand, intr-o dimineata nu ti se mai face asa dor, mai trece ozi si remarci ca nu te-ai mai gandit atat la ce a fost, si parca incepi sa zambesti, asa… ca viata e totusi frumoasa. Trecem printr-o despartire cu speranta ca va fi bine, iarasi bine, candva… curand. Suntem oameni si nu putem renunta la speranta 🙂
* nu mai, o zi (e ora tarzie… sau e devreme :))
Daca cineva renunta la tine inseamna ca nu te merita si nu a stiut niciodata ce are langa el.Cand persoana iubita te ransete incontinuu intr-o relatie, la despartire e mult mai usor… E grea oricum despartirea.Eu iubesc cu foc tot ce am langa mine si mi-e foarte greu cand raman singura.Iubesc mult dar si sufar mult: plang, ma izolez de restul lumii, tin in mine toat durerea, renunt la toate visele mele. Asta pana intr-o zi cand observ ca ma distrug singura si atunci ma ambitionez si incet-incet ma pun din nou pe picioare. Undeva tot e cineva scris pentru mine! 🙂
Greu.La inceput nu mai vroiam sa vorbesc cu nimeni,seara plangeam si mancam foarte putin.Am aruncat poze,orice amintire.Mi-am facut alti amici,dintre care mi-am ales noul prieten
cred cu tarie ca solutia unei despartiri este cautarea unei alte persoane cu care sa impartasesti ceea ce ai nevoie.omul prin natura sa este creat intocmai de a avea pe cineva langa el.
Ma concentrez pe altceva. Antrenamente la dansuri, tenis de camp, imi caut niste carti frumoase pe care sa le citesc si incerc sa uit.
Foarte greu am trecut dar ,timpul atotvindecator m-a salvat.Viata merge inainte,o alta dragoste apare la orizont si fiecare isi gaseste jumatatea pana la urma.
Mama mea mi-a spus o vorba „dupa baieti si dupa autobuz sa nu alergi niciodata pentru ca vine intotdeauna urmatorul”. Conteaza fosrte mult prietenii adevarati pe care ii ai langa tine si urmatorul gand: daca te-ai despartit de acel cineva inseamna ca nu a fost pentru tine.
am trecut foarte greu printr-o despartire dar timpul ma vindecat s ma facut sa am mai mare grija la barbati am invatat din greseli
Am avut despartiri dupa ce am zis ca: mersi ca nu mai sunt cu el:), asta inseamna ca nici nu a fost iubire,dragoste. Orice despartire e grea, intr-un fel .nici nu mai trebui sa ne gandim la persoana respectiva, nu trebuie sa ne consumam,”jumatatea” noastra trebuie sa existe undeva.CARPE DIEM
Pe principiul „decat sa-mi fie rau, mai bine sa-mi fie bine” am pus ultimul punct dupa multe puncte-puncte.
Cel mai greu este sa vezi ca celalalt nu se potriveste imaginii mentale pe care ai proiectat-o iar astfel, te dezamageste. Adica te dezamagesti, pardon. Dar asta este o experienta ce se invata cu plaivasul „incearca si greseste si apoi incearca din nou”.
Lectia pe care am invatat-o este cea a asumarii – deloc usoara insa poate cea mai eliberatoare dintre toate.
Pentru o relatie perfecta este nevoie de armonie intre
Dragoste
Responsabilitate
Respect
Incredere
Fara unul din aceste „ingrediente” viata in doi nu este asa cum ar trebui sa fie si de cele mai multe ori apar despartirile. Degeaba este multa dragoste intre 2 persoane daca lipseste increderea sau respectul. Iar responsabilitatea are un rol la fel de important.
… incercand sa ma gandesc la clipele frumoase petrecute impreuna, la faptul ca timpul nu a fost deloc irosit si sperand ca voi avea sansa de a petrece alte clipe minunate alaturi de o alta fiinta speciala…
Timpul le vindeca pe toate
Sa incerci sa ai cat mai mute ocupatii, lucruri de facut (un curs nou, o iesire in oras, un hobby nou) adica sa nu te inchizi singura in casa.
Cu mult spijin din partea apropiatilor si multe activitati care sa imi distraga atentia de la momentele grele prin care treceam….si ascultand multa muzica 🙂
Despartirile sunt intotdeauna dramatice, in special in primele zile… Pentru mine cel mai greu a fost in primele zile, dar apoi, treptat, „m-am vindecat”. Am incercat sa-mi caut activitati care sa-mi ocupe tot timpul liber si astfel n-am mai avut timp sa ma gandesc incontinuu la „tragicul” moment. Dupa o saptamana deja ma simteam mai bine.
pt ca se apropia BAC-ul, m-am cufundat in carti, in lectura, in mediatii la matematica
eu am ales sa plec sa muncesc in Grecia, pe timp de vara,ca barman. noua experienta, munca si marea m-au ajutat enorm
Despartirea in sine a fost greu de depasit, pentru ca n-a fost categorica. El s-a mutat cu job-ul in alta tara si-am continuat sa vorbim, sa ne certam, sa ne despartim si sa ne revedem de cate ori a revenit in tara.
Nu mergea pentru nimeni si nici nu avea cum sa mearga, asa ca in cele din urma am inceput sa ma detasez si sa ma tin tot mai departe de discutii, prieteni comuni, conversatii, revederi. A fost greu si-a durat mult, dar in cele din urma aia a fost.
Acum astept ca timpul sa le vindece pe toate.
cu ajutorul unei persoane deosebite, care este si acum alaturi de mine..
usor dar greu in acelasi timp 🙂
Dupa ce m-am despartit de prietenul meu, am incercat sa imi umplu timpul cu ceva si sa nu ma mai gandesc la el..si asa mi-am descoperit o noua pasiune: cartile..si cu ajutorul cartilor am trecut peste aceea despartire.
N-am suportat nesinceritatea si am rupt legatura definitiv.Am suferit foarte mult,dar nu am abdicat de la principiul daruirii totale.Timpul a vindecat in final dezamagirea ca am fost victima infidelitatii si in cele din urma am avut taria sa revin la o viata normala.
Prin plans,iesiri cu prietenii,alte intalniri si in final iar ras.
Am inceput sa scriu. La inceput scriam cat de dor imi este, apoi furia scria in locul meu. La final am ajuns sa inteleg de ce ne-am despartit, apoi scrierile descriau impacarea mea sufleteasca.
Ciocolata, servetele si multe filme de drama.
Peste o despartire recenta am trecut in felul urmator: incerc sa imi fixez bine in minte de ce anume s-a produs ruptura, evit sa dau vina doar pe o singura persoana, accept situatia
nu dau uitarii partile mai putin bune ale relatiei, pastrez o distanta fata de persoana de care m-am despartit, evit complicatiile, nu regret nimic, imi petrec mai mult timp cu prietenii apropiati, si gandesc pozitiv. Din fiecare greseala este important sa inveti ceva si sa nu mai repeti greseala.
Incerc sa imi petrec tot mai mult timp cu prietenii apropiati, sa nu regret nimic, sa invat din greseli si sa gandesc pozitiv
Am incercat sa-mi vad de viata profesionala, sa ies cu prietenii si sa sper ca e ceva mai bun acolo undeva, pentru mine.
Ca barbat trecerea mi se pare foarte grea mai ales daca te-ai atasat foarte mult de persoana iubita iar ea nu,deci in concluzie,este greu dar timpul poate le rezolva pe toate sper…
Timpul este cel care „vindeca”. Si poate o noua relatie, insa nu foarte repede.
cred cu tarie ca ce nu te omoara te face mai puternic si ca daca iti doresti cu adevarat ceva cu siguranta il vei primi
Timpul care aduce uitarea este solutia (sau una dintre ele). O noua iubire se va iubi in orizontul vietii. Gratia divina este de partea noastra. Intotdeauna…
Metoda de a trece peste: cea mai buna prietena , optimism si… ceva timp 🙂
gasind o noua iubire sau cel putin sustinand pentru altcineva
Cu multa munca. Mi-am canalizat toata energia catre munca, am evitat sa fiu singura (multumesc prietenelor mele dragi!), am devenit mai sigura de calitatile mele (am investit mai mult timp in ceea ce se numeste…eu, eu si iarasi eu). Am „inflorit” pur si simplu daca pot sa ma exprim asa. Acestea sunt partile bune…Mi-a trebuit multa determinare si fixarea unui obiectiv major…
Despartirile sunt intotdeauna grele, chiar si acelea pe care le doresti. Sunt cu atat mai grele cu cat relatia a durat mai mult. Inconstient, ai preluat de la celalalt atitudini, obiceiuri, eventuale ticuri verbale s.a. Suntem impregnati cu personalitatea celuilalt chiar si atunci cand nu mai formam un cuplu. Toatea astea fac perioada de dupa despartirea mai grea.
Cu un fel de mini despresie cateva zile apoi cu suturi pe care mi le-am aplicat eu mie, o doza zdravana de optimism si un zambet larg pe buze. Viata merge inainte!
Simplu cu o alta intalnire, o alta despartire pana am ajuns unde trebuie.
Scuze,repet. Doresc aceasta carte pentru fica mea care nu reuseste sa treaca peste despartiri si intra in depresii si face cate o obsesie!