Un băiețel de vreo zece ani s-a apropiat de el în târg la Bolintin, interpelându-l cu candoare: „Nu ești dumneata artistul ăla care a jucat în filmele alea?”. Poate mai mult decât multitudinea de premii și distincții pe care le-a obținut de-a lungul carierei sale, mai presus de întâlnirile cu figuri celebre, precum Salvador Dali sau Eugen Ionescu, această întâmplare demonstrează amploarea personalității culturale a lui Radu Beligan. Când, la 95 de ani, a jucat în piesa „Lecția de Violoncel”, pusă în scenă la Teatrul Metropolis de regizorul Felix Alexa, o tânără studentă a descris emoția pe care a simțit-o privindu-l pe maestru din fotoliul ei de spectator: „Sunt mândră că am fost la avanpremiera acestei piese și că am putut admira cum, la 95 de ani, este o lecție de mare clasă, de seninătate, de firesc și de naturalețe. Este un Om adevărat și un maestru cu un caracter desăvârșit!”
Astăzi, la sfârșitul spectacolului, am ales aceste mesaje de o simplitate emoționantă pentru că noi, cei de la Editura ALL, ne-am simțit legați de Radu Beligan la același nivel pur uman, marcat de emoție și recunoștință. Suntem onorați și recunoscători că, în urmă cu câțiva ani, maestrul ne-a ales pentru publicarea culegerii sale de însemnări, Între acte. Câteva dintre filele ei apăruseră în editorialele ziarelor, ori în Caietele Teatrului Național, iar altele, cele mai multe, au ajuns pentru prima dată la public prin intermediul acestei cărți. Acum, ca și atunci, ne educăm spiritul cu rândurile pătrunzătoare, pline de farmec și de umor, ale lui Radu Beligan:
„A îmbătrâni înseamnă a arunca peste bord toate ideile preconcepute, înseamnă a deveni mai ușor, mai liber. Într-un anumit sens, ești mai bătrân când ești tânăr și mai tânăr când ești bătrân. Viața se scurge ca o permanentă și progresivă detestare de prejudecăți și de constrângeri. Avea dreptate Picasso când spunea că îți trebuie mult timp ca să devii tânăr.” – Radu Beligan
„Nu cred că un interpret se poate realiza dintr-odată, fără experiență de scenă și de viață. Nu cred că zorul de a te impune e neapărat rodnic. Din cauza nerăbdării, Orfeu a pierdut-o pe Euridice.” – Radu Beligan
„Majoritatea zdrobitoare a oamenilor nu au parte de marile recompense – Premiul Nobel, Premiul Oscar, Medalia olimpică de aur, etc. – dar micile placeri ale vieții sunt la îndemâna tuturor. O bătaie prietenească pe umăr, un sărut pe obraz, prinderea unui crap de două kilograme, o lună plină, un loc liber ca să-ți parchezi mașina, un foc care arde în vatră, o masa bună, un apus de soare magnific… Nu vă încăpățânați să cuceriți marile premii. Mulțumiți-vă cu bucuriile mărunte. Ele există pentru fiecare dintre noi. Din plin.” – Radu Beligan