Ora de roman istoric

Bine ați venit în Veneția libertină a secolului al XVI-lea! Înainte de a face cunoștință cu fascinanta lume interioară a Veronicăi Franco, mare curtezană și poetă înzestrată cu o frumusețe și inteligență ieșite din comun, să descoperim câteva dintre practicile sociale ale vremii. Ne va fi ușor să recunoaștem în romanul istoric „Onorabila venețiană” fațete binecunoscute ale societății în care trăim astăzi.

Onorabila-venetiana

Consecvent și programatic, venețienii aspirau să își îndeplinească așteptările în plan material. Dacă astăzi succesul financiar se vede la televizor și se citește pe etichetele pe care le afișăm, îmbogățiții Veneției secolului al XVI-lea căutau să își consolideze statutul dobândind titluri nobiliare. „Aristocrați, soldați, preoți, negustori, muncitori – toți încercau să ia ce e mai bun, să își trăiască viața într-un mod decent. Asta însemna că un venețian avea în primul rând ambiția de a se îmbogăți, poate chiar să devină nobil.” (p.28) Odată atinse aceste standarde, simțeau nevoia să le facă vizibile pentru toți ceilalți ridicându-și vile pretențioase: „Venețienii nobili și bogați parcă se luau la întrecere în a înălța construcții fastuoase. Este o modalitate ca oricare alta de a-și etala puterea financiară.” (p. 33) Mai mult decât atât, chiar traficul de influență intens discutat astăzi intra într-un pachet de practici politice uzuale ale acelor vremuri. Descoperim în textul Rosei Ventrella că atunci când medicul Panizza devine nobil homo Paolo Panizza în urma recentei promovări sociale, „nu avea cum să refuze o asemenea onoare din partea Consiliului Suprem, cu atât mai mult cu cât abordarea noii titulaturi fusese înlesnită de intervenția personală a unuia dintre cei mai importanți Inchizitori de Stat.” (p. 43)

Pe de altă parte, farmecul Renașterii târzii transpare în paragrafele mângâiate de pasiuni răscolitoare și brăzdate de dușmănii înveninate care descriu experiențele intime ale cele mai cunoscute și căutate dintre curtezane. În contextul plăcerilor pasagere, printre rafale de egoism, gelozie, măști și prejudecăți, Veronica Franco se încumeta la neîncetata căutare a sinelui. Sursă de lux și deznădejde, decorul interior al ființei este la fel de delicat și fermecător precum cel exterior înfrumusețat de perdele de mătase, perne din tafta și broderii gingașe.

„Perfecționase în așa fel delicatețea gesturilor voluptoase, arta atingerilor dătătoare de plăcere, senzualitatea privirilor misterioase, gata să sugereze, dar niciodată să dezvăluie, fără să piardă însă vreodată candoarea și ținuta demnă a unei femei de viță nobilă, ca un blazon foarte important și gata să își facă intrarea, dacă-și juca bine cărțile, în patriciatul aurit al Veneției.” (p. 49)

„Putea oare dragostea să doară atât de tare? Se întreba dacă ceea ce simte este, într-adevăr, acel sublim sentiment pe care, de nenumărate ori, încercase să îl pună în versuri. Dar nimic până atunci nu fusese atât de răvășitor (…) Scrise întruna, până în miez de noapte, aplecată deasupra foii și cuvintele curgeau precum fluviile când se revarsă, inundând cu cerneală hârtiile tăcute. Nici asta nu reuși să o liniștească. În patul ei mare, parfumat și primitor o întâmpină în seara aceea o singurătate nemiloasă, care o făcu să se simtă pustiită (…)” (p. 159)

„Onorabila venețiană” vă dă întâlnire pe site-ul Editurii All în condiții excepționale, bucurându-se de compania altor romane istorice și cărți de istorie reunite de campania „Reducerile fac istorie”.

Scrie un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*

 

Copyright © 2014 Editura All. Toate drepturile rezervate