Pe 23 aprilie, realitatea cotidiană a ținut cont, mai mult decât în alte ocazii, de existența celui mai complex și accesibil univers paralel, lumea cărților. Din peisajul spiritualității umane nu lipsesc reflecția și creativitatea, iar cărțile au puterea de a le potența pe amândouă. Romanul „Bucurați-vă de viață!” al scriitorului chinez Yan Lianke, câștigător al Premiului Franz Kafka 2014, poate funcționa ca un excelent stimulent al eului. Cu lacrimi și hohote de râs, așa parcurgem acest tablou nespus de frumos al bucuriei vieții, care se conturează într-un sat uitat din munții Chinei, în care toți oamenii sunt fericiți, și se tulbură de îndată ce începe să ningă în miezul verii. De aici izvorăște un eseu memorabil asupra naturii umane, care va îmbogăți viața interioară a oricărui cititor pasionat.

Cercetătorii de la Washington University au folosit scintigrame cerebrale pentru a detecta ce se întâmplă în mintea noastră atunci când citim. Având dovada științifică a faptul că cititorii simulează în gând fiecare situație cu care se întâlnesc într-o carte, integrând-o apoi într-o sinteză mentală dimpreună cu experiențele din viața cotidiană, ne-am bucurat că cititul și-a demonstrat fără drept de apel puterea de a schimba modul în care gândim și realitatea în care trăim.

De Ziua Cărții s-au scurs fluvii de citate și idei inspiraționale pe rețelele de socializare, s-au organizat concursuri cu premii în cărți și au fost recuperate de pe rafturile bibliotecilor titluri de cărți și nume de autori care în multe alte zile se mulțumesc doar cu uitarea. Ne-am amintit de Johannes Gutenberg, căruia îi datorăm 500 de ani de idei și vise tipărite. Recitind pasaje din minunatul roman de debut al lui Italo Calvino, „Cărarea cuiburilor de păianjen”, am empatizat încă o dată cu Pin, un băiat care descoperă natura ipocrită și nestatornică a adulților în vremurile tulburi pe care le-a traversat Italia fascistă în timpul celui de-al doilea război mondial și are o unică dorință: să găsească un prieten adevărat căruia să îi împărtășească marele său secret. Am conștientizat încă o dată că lectura ne învață să fim receptivi la tumultul interior al altor oameni.

La capitolul „ce-ar fi dacă” am realizat încă o dată că fără experiențele prin care trecem citind am fi mai vulnerabili în viața reală. Mai ușor de înșelat, de mințit, mai puțin capabili de schimbare și de performanță. Tocmai de aceea nu am rata niciuna dintre cele „Cinci plimbări prin cartier” în compania domnilor Valéry, Henri, Brecht, Calvino și Walser. Dacă ne aventurăm pe străzile și în cafenelele unui cartier fictiv, alături de acești scriitori celebri reuniți de imaginația autorului portughez Gonçalo M. Tavares, o facem pentru a ne însuși lecții prețioase despre cum logica, ironia și spiritul pot ține piept barbariei și stupidității lumii. Cărțile în sine ne ajută să ținem piept barbariei și stupidității realității. Au talentul incredibil de a vindeca absurdul existenței cu doza perfectă de sens. În acest context, urarea „Lectură plăcută!” poate fi interpretată nici mai mult, nici mai puțin decât o urare de viață frumoasă.