„Mă plimbam cu doi prieteni la apus; dintr-odată, cerul s-a transformat într-o baltă de sânge. M-am oprit și m-am sprijinit de gard, simțindu-mă inexplicabil de obosit. Limbi de foc și de sânge tremurau deasupra fiordului. Prietenii mei continuau să meargă, dar eu am rămas în urmă, cutremurat de frică. Atunci am simțit strigătul monstruos și infinit al naturii.” Așa descrie Edvard Munch momentul care l-a inspirat să picteze Der Schrei. Nu ne plimbăm adesea de-a lungul fiordurilor și arareori putem exprima într-un limbaj atât de plastic emoțiile care ne copleșesc, însă multora dintre noi le este familiară starea descrisă de Munch.

Edvard Munch: Der Schrei

„M-am sculat brusc, amețită, cu palpitații, tremor în tot corpul și cu bătăi rapide de inimă. Aveam o frică teribilă că o să mor, că o să fac un atac de inimă. Dacă stăteam în picioare aveam senzația că mă prăbușesc în gol.” Mărturia îi aparține Veronicăi, de 34 de ani, contabilă la o firmă de asigurări. Dr. Radu Vrasti a scris din perspectiva ei o carte menită să îi ajute pe cei care se confruntă cu atacuri de panică și stări anxioase. Între pereții propriei locuințe, la restaurant, pe stradă, în birou sau chiar la o petrecere – nicăieri nu suntem protejați de atacurile de panică. Anxietatea trece prin pereți și își face cuib în cele mai neașteptate locuri și momente. Această frică aparent inexplicabilă poate fi o formă de apărare împotriva potențialelor pericole sau amenințări. Mai mult decât atât, este un instrument de autocontrol. Dar, atunci când devine copleșitoare, ne afectează viața de zi cu zi, este nerealistă și deloc folositoare.

Cei care au trecut prin această experiență povestesc că atacul de panică este una dintre stările cele mai terifiante pe care le poate trăi un om. Lasă în urma lui o amintire traumatică și frica de a nu se repeta. De obicei, apare „din senin” și este însoțit de simptome somatice care fac parcă tot posibilul să te convingă că poți muri de un atac de inimă sau de un atac cerebral, ori că te poți sufoca și îți poți pierde controlul. Anxietatea poate lua forme nebănuite. De exemplu, dacă te îngrijorează în mod exagerat ceea ce cred alții despre tine sau dacă te simți nesigur și temător în situații ca petrecerile, întâlnirile romantice, vorbitul în public, atunci când ești observat sau când întâlnești necunoscuți, există posibilitatea să fi făcut deja cunoștință cu anxietatea socială.

Jumătatea goală a paharului ne învață că în niciunul dintre aceste cazuri nu putem face un set de analize și nu putem lua un tratament care să ne vindece ca prin farmec. Din fericire, putem să tratăm problema din punct de vedere psihologic, adică așa cum se formează și cum se manifestă. Cine suferă astăzi din cauza atacurilor de panică poate ajunge în scurt timp să ducă o viață cât se poate de normală, fără teama apariției unui nou astfel de episod. „Ajută-te singur în caz de atac de panică” și „10 soluții simple împotriva timidității” sunt două volume prietenoase și accesibile recent apărute la Editura ALL.  Amândouă conțin tehnici specifice și exercitii eficiente cu ajutorul cărora poți depăși atacurile de panica, anxietatea socială și teama de a vorbi in public.

În plus, psihologia pozitivă îți vine în ajutor de fiecare dată când te copleșesc grijile și gândurile negre și îți este greu să vezi partea plină a paharului în viața personală sau la locul de muncă. Schimbă modul în care privești fiecare situație în parte și viața în general!

„Psihologia pozitivă ne spune ce anume dă roade. Ea studiază toate aspectele care țin de viață, gândire și comportament și care ne afectează bunăstarea. Având la bază cercetarea știinițfică, psihologia pozitivă ne arată cu argumente ce calități și aptitudini contribuie la dobândirea unei vieți împlinite, sănătoase și înfloritoare. Nu urmărește să ne arate doar cum să fim pozitivi, ci mai ales cum să ne perfecționăm. Ne ajută să aflăm și să înțelegem metodele cele mai bune de a aborda toate aspectele vieții noastre. Descoperirile cele mai interesante și mai relevante ale acestor cercetări ne arată cum ajungem să ne simțim bine, să fim recunoscători, să gândim pozitiv, să fim generoși, să alegem înțelept și să fim sociabili.”