Tinerii cititori au primit 348 de porții de „bucuria lecturii” de la devoratorii de cărți care s-au implicat în campania Cartea în așteptare. Proiectul nostru social și cultural s-a desfășurat în perioada 20-24 mai, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest 2015 cu sprijinul Rock FM, bookblog.ro, Revistei LZR și al Universității din București.

Grupul editorial ALL le-a oferit cititorilor darnici prilejul de a-i sprijini pe elevi și studenți să aibă acces la lectură. Astfel, cei care au vizitat standul ALL la târg au putut cumpăra, la jumătate de preț, o carte pe care au lăsat-o într-un loc special amenajat pentru a fi dăruită apoi unui elev sau student care nu și-o poate permite. Ni s-au alăturat în acest demers de încurajare a lecturii și de cultivare a interesului pentru cărți în rândul tinerilor persoane publice, bloggeri, jurnaliști, critici literari, cititori de profesie. Le mulțumim tuturor pentru deschidere și implicare!

Știu puține dintre aparițiile noi de la Bookfest de anul ăsta, dar știu sigur că ediția aceasta a târgului va fi mai bună. În sensul că va pune accentul măcar la un stand pe bunătate, pe a te gândi și la celălalt și a sprijini lectura nu doar cu vorba, ci și cu fapta. Editura All are o campanie foarte, foarte frumoasă pentru aceasta ediție de Bookfest.

Cristina Bazavan, bazavan.ro

Cu ocazia Târgului de Carte Bookfest 2015 Editura All a conceput o frumoasă campanie socială și culturală, Cartea în așteptare, prin care își propune să încurajeze lectura în rândul tinerilor și, mai ales, în rândul celor care ar vrea să citească, dar nu-și permit să o facă. Eu am ales să las în așteptare o carte care mi-este foarte dragă și pe care o recomand cu căldură tututor celor care vor să citească un roman excelent scris: A fost odată ca niciodată, de Andrew Nicoll.

Laura Câlțea, Blogul unei cititoare de cursă lungă

 

Salut cu entuziasm inițiativa ”Cartea în așteptare” a celor de la ALL. Mi se pare că împacă două chestiuni, care, în anumite dozaje, mă rod oarecum. Pentru că este o ispravă de suflet, dar pentru care trebuie să plătești. Asta cu datul de bani când vrei să ajuți este una din chestiuni (poate că o să detaliez odată faza cu ajutatul pe mocangeală, pardon my French). Chestiunea 2: ajuți fără să știi pe cine ajuți și fără să aștepți mulțumiri sau ceva (poate o să detaliez odată faza asta oribilă cu ”te-am ajutat, trebe să îmi rămâi dator toată viața”!).

Vă recomand cu mare drag să faceți și voi acest exercițiu. De fapt nu e un exercițiu. Este un dar. Pe care îl puteți face unor studenți sau unor elevi. Care vor să citească. Și care, din diverse motive financiare, sunt limitați în această sete de lectură – da, știu, o expresie șablon, dar lăsați-o așa, acum…

Cristian China Birta, cristianchinabirta.ro